“La inceput a fost Cuvantul…” si abia mai tarziu au aparut cartile :)
S-ar zice ca vreau sa-mi astern sufletul pe aceste pagini…De fapt viata noastra e o carte pe care nu apucam s-o citim niciodata, deoarece suntem mereu prea ocupati cu altceva. Ei bine, m-am hotarat sa scriu pentru ca asta simt, pentru ca imi place dintotdeauna, de cand am inceput la 5 ani sa-mi inscriptionez numele pe geamurile aburite si sa descoper minunata placere de a scrie cu creionul pe pereti (va imaginati ce a urmat dupa :)) Motivul pentru care n-am facut-o pana acum este ca mereu m-am considerat nepregatita...Iar motivul pentru care m-am hotarat pana la urma sa scriu pe acest blog, care de altfel, nu va speriati, nu va fi o pagina de literatura, este acela ca vreau sa impartasesc…
Nu stiu daca ati simtit asta, dar in ultimul timp ceva se intampla, totul se schimba...toata lumea stie asta numai nu stie ce anume, motiv pentru care sta si asteapta. Ce asteapta? Nu stiu, unii asteapta sfarsitul crizei economice, altii sfarsitul lumii, majoritatea asteapta raspunsuri, desi n-a pus nimeni intrebarile sau a intrebat pe oricine altcineva mai putin pe sine insusi. Asa am inceput si eu sa caut, in carti, in oameni , in anumite locuri, dar majoritatea raspunsurilor le-am gasit in interiorul meu, nu in afara mea. Sa nu credeti ca e suficient sa arunci o privire fugitiva in tine ca sa gasesti ceva, e nevoie de multa vointa in primul rand. Si ceea ce vreau e sa impartasesc cateva raspunsuri, prin scris, poate poate “downloadeaza” cineva ceva :) Scrisul e pentru mine modalitatea cea mai frumoasa de a exprima ceea ce simt pentru ca prin scris se eternizeaza un gand, un sentiment, un suflet si atunci voi face precum spunea Sf. Augustin, imi voi scrie “bucuriile pe stanca si necazurile pe nisip”. De ce? Pentru ca totul se schimba…
