Dincolo de coincidente

Se pare ca acolo unde ne ghideaza spiritul nu exista coincidente. Nimic nu e intamplator, chiar si cercetarea stiintelor naturii ne arata asta. Totul se intampla pt a servi unei alte intamplari, precum rotitele unui ceas. Si daca privim natura si observam de pilda ca nu intamplator plantele elimina oxigen si inspira dioxid de carbon, iar corpul uman actioneaza in procesul invers. 

Totul e interconectat si ne arata ca nu putem reusi decat unii prin altii si de ce n-ar fi si evenimentele din viata noastra interconectate? Daca putem privi in urma in trecutul nostru, parca nimic n-a fost intamplator, nu-i asa? Unele evenimente nu le intelegem nici in ziua de azi, dar la momentul potrivit vom intelege.

Cineva spunea ca tot ce trebuie sa facem e “sa fim” si ceea ce trebuie sa ni se intample se va intampla la momentul potrivit. Nu intotdeauna stim cand e momentul potrivit, asa cum nu intodeauna ceea ce ne dorim in aparenta e potrivit pentru noi. Dar in loc sa traiasca, omul cotidian alearga de colo-colo, dispera, se agita si apoi ramane cu un aer de dezamagire pierzandu-si increderea. Cred ca asta inseamna sa fortam lucrurile in viata noastra si uneori fortam si deciziile celorlalti in scopuri personale, iar a forta inseamna practic a te opune.

Viata e ca un rau care curge prin noi, de-a lungul coloanei vertebrale, iar a te opune curgerii cu orice mijloc nu poate crea decat o inundatie cu aspect distrugator. E ca si cum am forta apa sa ramana in matca, iar la un moment dat ea va trece si peste stavilarele puse de noi si ne va izbi cu putere. Atunci se produc acele “caderi” ale noastre carora noi le-am dat denumirea de “depresii” si in loc sa constientizam ce s-a intamplat de am cazut, noi ne consideram victimele sortii sau victimele altora.

Cred ca nu mai e timp de asa ceva, cum zicea Marin Preda “timpul n-a mai avut rabdare” cu noi. E timpul sa intelegem ca nimic nu e intamplator, ca doar unii prin altii vom evolua, ca avem nevoie de o “religie mai stiintifica” si de o “stiinta mai religioasa” cum spunea un mare ganditor. Ar fi nevoie de o intersectie a unor planuri pentru ca o creatie noua sa razbeasca la lumina si avem toate indiciile pentru a face asta. Pana acum Soarele n-a dezamagit niciodata Pamantul…